RĂŢUŞCA CEA URÂTĂ

 

După poveştile lui H.Ch. Andersen
Denumirea originală: ГОЛУБЫЕ ОСТРОВА
Libretto: A. Gorin, E. Iavorskii

Premiera mondială: 1980 Donetsc
Premiera la Chişinău:
28 decembrie 1990, la Opera Naţională a Republicii Moldova.

Regia:   Mihai Timofti   Maestru în Artă
Scenografie şi costumeIrina Press Maestru în Artă
Coreografia:   Ala Rubina Ucraina
Conducerea muzicală:   Dumitru Cârciumaru
Prim Maestru de cor:    Oleg Constantinov Maestru în Artă

Dirijor: 

 

Roluri şi interpreţi

 

Răţuşca -                                        

Motanul Pafnuţii -             

Cocoşul Batrân -        

Împaratul Curcan -      

Găina Tînără -            

Raţa Bătrînă -            

Curcanul Brex-Fex -         

Curcanul Max-Vax - 

Cioroiul I -              

Cioroiul II -           

Coţofana I -               

Coţofana II -              
      

Subiect.


Actul I

Într-o curte de basm unde vieţuiesc păsările, doarme liniștit motanul Pafnuţie. El este trezit din somn de către două Ciori, care îi comunică ultima noutate: prin pădure rătăceşte o Răţuşcă singuratică.  În curte îşi face apariţia o Răţuşcă care cântă vesel o melodie despre visul său.  Ciorile sunt fericite că Răţuşca e vie și nevătămată. Însă, motanul Pafnuţie o priveşte pe Răţuşcă neîncrezător.

În acest timp, Bătrânul Cocoş se trezeşte din somn, intră în curte şi îl întreabă pe motan de ce are o privire atât de ciudată. Pafnuţie o prezintă pe Răţuşcă.  Bătrânul Cocoş îi cântă Răţuştei un cântec despre tinerețea care i-a trecut şi visele care nu şi le-a împlinit. Aflând că Răţuşca a pornit în căutarea insulelor azurii, Cocoşul se vede dator să-i dea un sfat bun: să fie încrezută şi să meargă ferm înainte, spre realizarea visului şi îi face cadou o sabie.

Pe neaşteptate, se deschid porţile curţii şi în ogradă apare Curcanul Împărat însoţit de o suită întreagă de curteni – gâşte, raţe, găini şi cocoşi. Zărind Răţuţca, ei nu-şi pot ascunde repulsia faţă de ea. Micuţa Răţuşcă nu se supără, ba din contra, a început să le povestească cu înflăcărare despre insulele azurii şi despre visul ei de a găsi aceste locuri.  Toate păsările din curte au început să râdă în hohote, iar Curcanul Împărat nu a recunoscut cele spuse de Răţuşcă şi i-a dat funcţia de toboşar. Răţuşca nu este de acord să fie toboşar şi să-i slujească Curcanului Împărat. Ea tinde spre insulele azurii, acolo unde a zburat mama ei - lebăda albă.

În curte se ivesc alte două personaje – curcanii gardieni Brex-Fex şi Max-Vax. Curcanii au o atitudine agresivă faţă de Răţuşcă, care încearcă să le explice curtenilor fără minte că pământul e mare şi rotund. El are multe câmpii, păduri, râuri, mări, un ocean mare şi insule azurii, acolo unde ea şi s-a născut. Curtenii nu o cred pe Răţuşcă. Ei ştiu sigur că pământul reprezintă această curte „de la gard până la gard”.  Indignaţi de neascultarea ei, soldaţii din garda împăratului încearcă s-o prindă pe Răţuşcă. Bătrânul Cocoş se ridică împotriva tuturor şi o apără pe Răţuşcă. Ea abia de izbuteşte să se salveze şi să fugă din curte.

 
Actul II

Răţuşca rătăceşte prin pădure, fredonând cântecul ei drag. Pe neaşteptate, în calea Răţuştei apar doi cioroi. Ei îi propun Răţuştei să fie o pasăre liberă, fără vise şi ocupaţii, să zboare acolo unde îşi doreşte.  Însă, Răţuşca este fidelă visului ei. Apariţia Bufniţelor i-a speriat pe Cioroi. Aceştea au zburat de frică, lăsând-o  singurică.

Bufniţele o înfricoşează pe Răţuşcă. În mintea ei apar batjocurile şi insultele păsărilor din curte. Însă, cuvintele Bătrînului Cocoş o încurajează pe Răţuşcă.

În lumina razelor misterioase din pădure apare motanul Pafnuţie. Răţuşca se bucură că nu mai este singură. Motanul, foarte bun la suflet, dar naiv, îi propune Răţuştei să se întoarcă în curtea păsărilor. În caz contrar, Împăratul Curcan va trimite garda după ea şi va fi crunt pedepsită. Însă, Răţuşca nu acceptă propunerea şi motanul Pafnuţie, înduioșat, porneşte împreună cu Răţuşca în căutarea insulelor azurii. În pădurea întunecoasă îşi fac apariţia licuricii, luminând calea Răţuştei şi a motanului care merg vesel împreună.

Bucuria n-a fost de lungă durată. Coţofenele au venit în grabă şi au anunțat că se apropie o mare năpastă. Auzind vestea, Pafnuţie de frică se ascunde, iar printre copaci îşi fac apariţia gardienii Împăratului Curcan. Ei se năpustesc asupra Răţuştei pentru a o duce înapoi în curtea Împăratului. Răţuşca scoate sabia, ce i-o dăruise cândva Cocoşul bătrân şi se avântă în lupta cu gardienii. Coţofenele au sărit în ajutorul Răţuştei şi bătălia s-a aprins tot mai tare.

Din văzduh, apare un cârd de lebede albe, de o frumuseţe rară. Ele i-au speriat pe gardienii învinşi care au luat-o la fugă. Răţuşca aleargă în întâmpinarea mamei sale. Lebedele o înconjoară pe Răţuşcă, mama o îmbrăţişează, iar Răţuşca cea Urâtă se transformă în Lebădă Albă.

M. Timofti

Calendarul Spectacolelor:
Noutăţi

Informații la numărul de telefon: 022 24 51 04