Odată, la directorul conservatoriului din Milano a apărut un tînăr în vîrstă de doisprezece ani şi a rugat să fie examinat încă o dată. La examenul de intrare el a jucat compoziţiile sale la pianul cu coardă. Peste cîteva zile acest tînăr a primit răspunsul sever: „Debarasaţi-vă de gîndul de conservator. Dar dacă doriţi aşa de mult ocupaţi-vă de muzică, căutaţi-vă un profesor personal printre muzicienii orăşeneşti...”

În aşa mod tînărul a fost pus la locul său, şi s-a întîmplat aceasta în anul 1832. Dar peste cîţiva zeci de ani conservatorul de la Milano se străduia din răsputeri să poarte numele demn al muzicianului. Acest nume – Giuseppe Verdi.