|
TITLURI ŞI MERITE
Laureată a Premiului de Stat din RSSM şi URSS Artistă a Poporului din RSSM şi URSS Artistă a Poporului din Republica Başcortostan
Laureată a Concursului Internaţional „Miura Tomaki” (Ediţia I Tokio, Japonia, 1967). Pentru interpretarea rolului Cio-Cio-San i se decernează titlul „Cea mai bună Cio-cio-san din lume”
Deputat al Sovietului Suprem al URSS timp de 26 de ani Erou al Muncii Laureată a Premiului ”Lenin” Cetăţean de onoare al oraşului Chişinău Profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice Doctor honoris causa Cavaler al ordinului «Steaua României» (Comandor) Cavaler al Ordinului Republicii Maria Bieşu este fondatorul şi gazda Festivalului Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet „Invită Maria Bieşu” care se desfăşoară anual la Chişinău
«Maria Bieşu este trup din trupul minunatului ei popor, fiica lui care îl iubeşte cu devotament şi gingăşie. Ca toţi artiştii mari, ea contribuie la consolidarea frăţiei dintre oamenii lumii ».
„Maria Bieşu”
Å. Vdovina, muzicolog
CURRICULUM VITAE
Născută la 3 august, 1935 în satul Volontirovca, raionul Ştefan Vodă. A absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu”
Din 1961 este solistă a Teatrului Naţional de Operă şi Balet unde debutează cu rolul Floria Tosca în opera „Tosca” de G.Puccini.
În perioada 1965-67 a urmat stagierea la teatrul „La Scala” din Milano, Italia, unde, sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza pregăteşte rolurile principale de soprano în operele „Tosca”, „Madama Butterfly” „Aida” şi „Trubadurul”.
Tot în această perioadă devine laureată a Concursului Internaţional „P.Ceikovski”, ediţia a III, (Moscova, Rusia), şi laureată a Concursului Internaţional Consacrat Memoriei Miura Tomaki (Ediţia I Tokio, Japonia, 1967) obţinând de asemeni premiul de onoare „Globul de Aur”, iar pentru cea mai bună interpretare a rolului Cio-cio-San i se decernează titlul „Cea mai bună Cio-Cio-San din lume”.
După marele succes de la Tokio urmează o fructuoasă activitate concertistică. Maria Bieşu evoluează pe scenele Teatrului Mare (Moscova, Rusia) şi Metropoliten Opera (New York, SUA) şi pe scenele teatrelor de operă din întreaga lume. Susţine turnee solistice în oraşele din Japonia, Australia, Cuba, Israel. Maria Bieşu se bucură de o mare autoritate printre vocalişti, fiind solicitată ca preşedinte şi membru al juriilor la concursurile internaţionale „M.Glinka”, şi „P.Ceaikovski”.
A fost invitată de asemenea la Concursul Tenorilor „D.Andguladze” (Georgia) şi Concursul Internaţional de Vocalişti „Biuli-Biuli-Oglî” (Azerbaidjan). Din 1986 şi până în prezent este Preşedintele Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, iar din1992 este vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale a Muzicienilor.
REPERTORIU
Natura
a înzestrat-o pe Maria Bieşi cu
calităţi distinse, necesare unui cântăreţ de operă: vocea, muzicalitatea,
talentul actoricesc. Aceste „daruri Dumnezeieşti” i-au oferit cântăreţei
posibilităţi colosale, în ceea ce priveşte abordarea repertoriului. Pentru Maria
Bieşu sunt la fel de accesibile partiţiile lirice (Iolanta, Mimi), de substanţă
dramatică (Santuzza, Nedda, Turandot, Tosca) şi partiţii de maximă virtuozitate
(Leonora).
Maria
Bieşu posedă cu desăvârşire arta scenică. Ea ştie să genereze şi să trăiască o
stare de spirit adecvată fiecărui
personaj în parte. În palmaresul celebrei cântăreţe sunt incluse peste treizeci
de roluri diferite ca stil, concepţie, complexitate. Una din culmile artistice,
realizate de Maria Bieşu este rolul
Normei din opera omonimă de V.Bellini. Această realizare a confirmat potenţialul enorm al cântăreţei şi a
consolidat-o ca actriţă de o forţă dramatică extraordinară.
Dido
(«Dido
şi Aeneas» G.Purcell) Aida
(«Aida»
G.Verdi) Amelia
(«Bal Mascat» G.Verdi) Desdemona («Otello»
G.Verdi) Elisabeta
(«Don Carlos» G.Verdi) Leonora («Trubadurul»
G.Verdi) Leonora
(«Forţa destinului» G.Verdi) Abigail («Nabucco» G.Verdi)
Serafina («Vivat,
maestru» G.Verdi) Norma («Norma»
V.Belinni) Nedda
(«Paiaţe» R.Leoncavallo) Cio-Cio-San («Madama Butterfly»
G.Puccini) Tosca
(«Tosca» G.Puccini) Mimi («Boema»
G.Puccini) Turandot
(«Turandot» G.Puccini) Santuzza («Cavaleria Rusticana»
P.Mascagni) Adriana («Adriana Lecouvreur»
F.Cilea) Tatiana
(«Evgheni Oneghin» P.Ceaikovski) Liza («Dama de Pică»
P.Ceaikovski) Nastasia («Ciarodeika»
P.Ceaikovski) Iolanta
(«Iolanta» P.Ceaikovski) Zemfira («Aleco»
S.Rahmaninov) Natalia («Furtuna»
T.Hrennikov) Rita
(«Aici zorii sunt liniştiţi» K.Molcianov) Olga («Serghei Lazo»
D.Gherşfeld) Aurelia («Aurelia»
D.Gherşfeld) Glira
(«Glira» Şt. Neaga) Dominca («Balada eroică»
À.Stârcea) Ruxanda
(«Alexandru Lăpuşneanu» A.Mustea)
Maria
Bieşu este o cântăreaţă de operă prin excelenţă, dar la fel de importantă este
şi activitatea concertistică a Mariei Bieşu, în care se produce cu creaţii de
cameră. În acest domeniu de activitate Maria Bieşu s-a remarcat prin simţul fin
al stilului, lucrul minuţios cu textul muzical şi cel poetic, profunzimea
redării conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretării.
Repertoriul
de concert al cântăreţei este impunător: Bach şi Haendel, Caccini şi Gretry,
Schumann şi Schubert, Liszt şi Grieg, Respigi şi Fauret, Rahmaninov şi
Ceaikovski, Prokofiev şi Sviridov. Să nu uităm de romanţe ruseşti şi româneşti,
cântece populare, creaţii de compozitori contemporani basarabeni. În total în
repertoriul Mariei Bieşu sunt incluse circa 20 programe de
concert.
PRESA
DESPRE MARIA BIEŞU
«Concertul
Mariei Bieşu este admirabil prin maniera interpretării şi conţinutul
neobişnuit...Maria Bieşu îşi demonstrează vocea sa frumoasă înnăscută cu un
artistism ascendent subtil. Ea poate s-o impună să devină uşoară ca un fulg sau
să-i imprime o elasticitate catifelată, păstrându-i totodată vigoarea. La fel de
puternică şi frumoasă în toate registrele, vocea ei constituie o trăsătură
caracteristică a cântăreţei. Ea o mânuieşte ca un votijor cu precizia
ireproşabilă a unui acrobat». Presa australiană
(Sydney)
«Vocea
rară a Mariei Bieşu, talentul ei şi munca asiduă au plasat-o printre cele mai
renumite cântăreţe ale lumii. Ea posedă toate nuanţele expresivităţii
muzicale.». T.Hrennikov ,
Moscova
"
Întâlnirea cu Maria Bieşu poate fi
numită întâlnirea cu o adevărată belcanto. Vocea ei este precum o piatră
nestemată într-o ramă scumpă. Avem în faţă contopirea materialului extraordinar
înnăscut şi maniera impecabilă a cântului". Moscova, "Viaţa Muzicală",
1969
"Tosca"
Mariei Bieşu este desăvârşită. Vocea egală în toate registrele, lucrul în
detaliu asupra personajului, conturul graţios al cântului îi asigură Mariei
Bieşu un loc dintre cele mai onorabile printre cântăreţele cu renume mondial de
astăzi. Sofia,
Bulgaria "Otecestvenyi glas",
1970
"Milan,
NewYork, Viena nu pot prezenta astăzi o astfel de Aidă. Această mică femeie a
influenţat asupra publicului din Budapesta precum o lovitură de curent
electric...” Budapesta, "Nepsava",
1973
"Cântăreaţa
a introdus în tratarea chipului micei Butterfly o lirică excepţională şi
totodată un enorm dramatism. Toate acestea îmbinate cu o măiestrie vocală
grandioasă permit de a o numit pe Maria Bieşu Marea soprană”.
Belgrad,
"Politika",
1977
"Amploarea
şi perfecţiunea măiestriei muzicale ale Mariei Bieşu sunt impresionante.
Creaţiile lui Bach, Handel, Cimarosa, etc ., cântate într-o manieră clasică
graţioasă, au confirmat autoritatea vocalistei ca maestru impecabil al
interpretării de concert". Sydney, "Geelong advertsee",
1979
"Concertul
Mariei Bieşu a marcat un succes cu adevărat colosal. Ea a fost aplaudată nu din
politeţe, ci dintr-un ales sentiment al admiraţiei. Întradevăr, a fost greu de
rezistat în faţa artei ei supreme. Cântăreaţa din Moldova aparţine unor asemenea
maeştri, cărora li se poate încredinţa cu siguranţă orice rol din repertoriul
italian, rus, şi cel german. Ea este o cântăreaţă de cea mai înaltă
clasă". Berlin "DieWelt",
1979
|