Denumirea originală: "La Fille mal gardee".
Libretul:  A. Dobervalle
Coregrafia: Marat Gaziev
Scenografia: Marina Sokolov (Moscova)
Pictor de costume: Marina Sokolov (Moscova)
Conducerea muzicală: Igor Ersac, Maestru în Artă

Premiera mondială: 1 iulie 1789, la Teatrul Bordo din Franţa
Premiera la Chişinău: 1957, la Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă şi Balet „A.S.Puşkin”.
Premiera versiunii curente: 6 ianuarie 1993, la Opera Naţională a Republicii Moldova. 
Restabilirea baletului: 14 iunie 2009, la Teatrul Naţional de Operă şi Balet a Republicii Moldova.

„Arta are drept scop redarea vieţii şi ţelul primordial al ei
este obţinerea adevărului”.

Constantin Stanislavski

Baletul Precauţiuni inutile de P.Hertel, reprezintă o comedie coregrafică, în care muzica şi dansul se îmbină într-o perfectă armonie, realizînd exprimarea sentimentelor umane şi a ideii de bază - puterea dragostei învinge totul. Datorită tratării deosebite şi ingenioase a subiectului, baletul cuprinde un  amalgam de elemente lirice şi comice, formînd o diversitate imagistică, ce conduce la dinamizarea acţiunii scenice. Baletul Precauţiuni inutile graţie tratării interesante a subiectului, de la bun început prinde priză la public, devenind unul dintre cele mai renumite balete clasice.

ACTUL I

Fermiera hapsînă, Marcelina, doreşte ca fiica ei, Lisa, să se căsătorească cu prostănacul Nichez, feciorul concesionarului Micho.
Lisa, însă, este îndrăgostită de Colen, un ţăran sărac, dar chipeş.

Marcelina îi interzice fiicei să se vadă cu Colen.

Prietenii Lisei şi a lui Colen îi compătimesc din tot sufletul. Marcelina îşi urmăreşte în continuu fiica, găsindu-i diferite ocupaţii: să hrănească găinile, să bată unt, să măture prin curte.

ACTUL II

Ţăranii lucrează în cîmp. Printre ei sunt Lisa, Nichez, Colen şi Marcelina.  Se apropie furtuna. Vîntul puternic îl prinde pe Nichez şi acela se înalţă purtat de o umbrelă uriaşă. Această întîmplare îi amuză pe toţi.

ACTUL III

În casa Marcelinei ţăranii aduc snopuri şi le aranjează în colţ. Profitînd de ocazie, Colen, se furişează şi el în casă. Doar aşa va putea s-o vadă pe Lisa. În curînd  Marcelina pleacă de acasă. Lisa visează la viitor: ea se va căsători cu Colen şi îi va naşte copii pe care îi va  învăţa să citească şi va fi o mamă blîndă şi grijulie. Pe neaşteptate apare Colen. Lisa este  speriată şi tulburată, însă faptul că sunt  împreună îi umple sufletul de bucurie. În amintirea acestor clipe  ei fac schimb  de eşarfe. Dar fericirea nu ţine mult. Se aud paşii Marcelinei. Lisa îl ascunde pe Colen în cămară şi începe să toarcă cu insistenţă. Marcelina bănuieşte, că nu-i limpede la mijloc. Ea vede eşarfa lui Colen, se înfurie, apoi o închide pe Lisa în cămară, acolo unde ... stă ascuns Colen.

Marcelina aşteaptă notarul. Căsătoria Lisei cu Nichez este promiţătoare.

Vine notarul urmat de Micho, Nichez şi ţăranii. Marcelina urmează să-şi scoată fiica din cămară.  Uşa se deschide şi pe prag apar, jenaţi, Lisa şi Colen. Ei cad la picioarele Marcelinei şi ei nu-i rămîne altceva, decît să binecuvînteze căsătoria lor.